cand pariezi totul pe o singura carte sunt sanse sa pierzi tot.

eu sunt pe cale de a pierde tot

cateodata e mai bine sa nu cauti pentru ca o sa afli, cateodata e bine sa nu intrebi ca sa nu stii, cateodata adevarul doare.

pentru a nu stiu a cata oara azi mi s-a demonstrat ca nu se merita.

……………………………………………………………………………………………

gandurile lui straine si gandurile mele speriate, gandurile unui strain , cu gandurile unui copil

…………………………………………………………………………………………….

as vrea parca sa evadez si sa nu mai stiu de ce ma face sa plang acum.

……………………………………………………………………………………………..

poate e mai bine sa nu aflii, sa nu cauti… sa nu…

…………………………..

sa nu plangi.

gene false, unghii false, pantofii pe care nu i`a purtat niciodata, fusta care era mult prea scurta pt gustul ei, ciorapii de matase, parfumul persistent si rujul rosul.

plangea pe hol, langa un perete

era ca intr-un tablou de prost gust.

m-am oprit langa ea si am intrebat-o ce a patit, a raspuns ca o doare.

am tacut si am luat-o in brate.

intelegeam.

era parte din mine.

Incep sa adun din noi tot ce pierdusem demult, incep sa cred mai mult in ce o sa vina, incep sa cred in viitor.

Incep sa aud alta muzica si sa vad alte imagini. drumul e greu si poate dureros. drumul e verde si plin de fum. Drumul e intre noi si ei. Drumul asta duce catre fericire.

Adunam fericirea din dimineata noastra de leneveala, din saruturile noastre din ploaie, din gandurile noastre cele din noapte, din imbratisarile noastre timide si din gustul vantului ce ne zburda prin par.

Cum puteam sa ne pierdem atunci gandurile …. cum puteam sa ne facem rau?

Aud pianul din boxe, ma duce cu gandul departe, mult prea departe. cum am putut sa uit atunci cat de bine e?

Cum puteam sa fiu atat de pierduta si sa nu gasesc calea?

Ma uit in urma si nu inteleg cum am putut gandii asa copilaresc.

Povestea merge mai departe.

In seara asta iti multumesc ca m-ai dus la film. Am vazut Wanted in premiera. Am fost atat de mandra de noi cam ajuns asa departe.

Da oficial si neoficial ne este bine.

Iar tu straine din gand te rog frumos sa nu-mi mai faci ganduri rele si sa ma faci sa plang. Eu sunt fericita si nu merit sa fiu suparata cu prostiile tale. Tu gand hain as vrea sa ma ajuti sa creez fericirea noastra nu sa ma faci sa nu cred in ea.

mi-am dorit un concediu frumos si linisit. planu de acasa nu se potriveste cu cel din Romania.

el a vrut o saptamana cu prietenii lui, eu o saptamana cu ai mei…. apoi o saptamana a noastra.

el a avut 3 zile cu prietenii lui, eu 3 zile cu ai mei si cu prietenii….. apoi doar stres, nervi, gropi, caldura, am zis stres?

Romania? …… nu m-a surpins cu nimic pt ca nu ar fi avut cum….oamenii m-au suprins, prietenii pe care i-am gasit foarte schimbati… unii in bine unii in rau….

Litoral? Scump si aglomerat. Am alergat dintr-o parte in alta si mi-a placut fiecare raza de soare si fiecare baie in mare.

Tulcea? Aglomerata si prea sufocanta.

Dunarea? Ramane iubirea mea.

Ne-am intors amandoi obositi si cu nervii la pamant datorita drumului inapoi.

Acum vreau 3 zile de liniste si pace si speram sa le aveam printre cursuri, munca, stres.

imi doresc sa beau un Mai Tai pe sezlong……. marea sa cante, vantul sa adie, valurile sa danseze si noi sa ne iubim…

mai aveam un pic si facem 4 ani si jumate si nu am avut niciodata un concediu de 5 stele ) (nu ma refer la stelele dupa hotel) ….. asa ca nu am chefffffffff aziiii decat de tine… poate recuperam.

imi e dor sa scriu, imi e dor sa am timp sa scriu, imi e dor sa am timp.

cineva sa-mi gaseasca si mie drumul, cineva sa-mi spuna ce e de facut, cineva sa ma ajute sa merg mai departe, cineva sa-mi ofere visele pe tava, cineva sa ma anunte ca se mai merita sa iubesti, cineva sa-mi spuna cat de importanta sunt, cineva sa asculte gandurile, cineva sa zbore cu mine, cineva sa inteleaga tot ce vreau , tot ce pot, cineva sa nu-mi ceara nimic si ma exist asa cum sunt, cineva sa isi doreasca tot ce vreau si eu, cineva sa-si doreasca putin, cineva sa spere cu mine, cineva sa creada in lucrurile pe care le vreau si eu.
oameni… colorati, negrii, albi, gri, toti privesc fara sperante, fara vise, fara incredere, fara tinta.
oameni… cu diferite forme, cu diferite culori, toti vor sa iasa in evidenta din turma de care sunt inconjurati, dar pur si simplu nu reusesc, nu cred ca vor reusii vreodata.
oameni… cu bani sau fara, care incearca sa cumpere sau sa vinda, viata, libertate, prietenii, dorinte ascunse si tot ce se mai poate cumpara, adica totul.
oameni…. care si-au gasit chemarea, scopul si talentul sau cei care inca mai cauta.
oameni… timizi sau cu prea mult tupeu, inteligenti sau mult prea stupizi.
oameni… pestriti.
ne inconjoara, avem nevoie de ei, traim printre ei.

cati dintre noi nu am trait macar odata sentimentul de outsider  sentimentul de frica a privirilor celor din jur, cati ditre voi nu ati spus mie important mi se pare interiorul nu aspectul fizic si atunci cand in fata ta a stat o persoana urata fizic nu ai strambat din nas sau pur si simplu nu i-ai dat o sansa.
nu ne place barfa dar o practicam.
nu ne place sa aratm cu degetul dar o facem fara sa ne dam seama.
nu ne place sa ajutam pentru ca pur si simplu ne simtim fraieri si trasi in piept ca nu ne iese nimic.
ganduri…. trecatoare, reci, urate, fricoase, intrebatoare sau pur si simplu neincrezatoare.
ganduri…. pline de speranta, pline de dorinte, pline de interzis pentru cei din jur.
ploaie… care spala, care uda, care ne face sa ne grabim, care nu ne lasa sa petrecem fara ea, care pur si simplu face parte din noi.
vorbe… in 20 de limbi, cu milioane de intelesuri, cu milioane de intrebari, cu milioane de zambete false, cu vise.
cuvinte… care ranesc, care bucura, care raman pe buze, care le auzim doar noi, care ne ajuta, pe care nu le intelegem, pe care nu le gasim in dictionar, pe care sens nu il putem afla acum.
semne… in fiecare moment putem sa le observam sau sa trecem pe langa ele
oameni…. frumosi, urati.
iubire… care doare sau poate te face fericita
iubire… speranta, dorinta, gand, vise.
indiferenta… acum pot definii asta doar spunand NOI
culori…. doar portocaliu si albastru, cum a fost si pana acum, dar poate am mai adaugat si negru dupa atata timp.
——————————————————–
dorintele mele sunt prea mari si prea a le mele ca sa le mai pot impartii cu cineva.
——————————————————–
egoism…. doar eu

paradis in destramare

scriam nu de mult  ce imi doresc din punct de vedere material , si acum citind m-a facut sa zambesc:

- imi doresc o mare a mea cu o plaja a mea unde nimeni sa nu vina neinvitat, muzica sa fie a mea,  soarele sa nu arda prea tare, marea sa fie putin sarata si eu sa zambesc cu vantul si scoica mea… tu sa bei relaxat ceva si sa zambesti…..

da stiu …. am mai spus… imi e dor de mare

cum iti asterni, asa dormi! — nimic mai corect.

de cand ma stiu am luptat pentru libertatea mea, cu parintii, cu iubirea, cu prietenii, cu scoala, cu facultatea, cu tot. am luptat dar nu am stiut sa-mi mentin punctul de vedere pana la capat, mereu renuntam pentru altii, pentru altceva.

de cand sunt aici am simtit libertatea in toate sensurile ei.

mi-am dorit Olanda, am avut Olanda, mi-am dorit iubire, am iubire, mi-am dorit liniste si armonie, am si asta, mi-am dorit sa fiu cu el, sunt cu el, mi-am dorit tara asta, am parte de ea, am vrut Romania, m-am dus si am luat portia de Romania, m-am intors, am regasit linistea, am vrut Dunare, am avut-o, am vrut noi, am noi.

sunt un om fericit, liber, cu putine lipsuri, increzator in mine si iubit.

si poate din cand in cand gandul meu se intoarce spre “acasa“ trece repede, pentru ca imi amintesc tot si stiu bine ca nu mai vreau cum a fost.

prietenii……….. inca mai sunt….

dar vantul din Vama Veche si nisipul ………. dar faleza  din C-ta….. dar Dunarea de la Mahmudia… dar Tulcea… dar …. multe amintiri…. multe locuri… multe vise…..

doar tu si eu.