Iti mai amintesti cand am spus ca visez sa am un far in Irlanda? Sa am un far al meu incojurat de iarba aia de un verde pe care nu o s-o intalnesti in alta parte si eu sa-ti luminez din farul meu mereu drumul spre casa. Cat de multe vise am avut, cat de multe s-au pierdut, cat de mult incerc sa le recapat, si cat de mult incerc sa lupt pentru ceea ce vreau acum. Daca mi-ai spune sa renunt acum, poate nici pe tine nu te-as mai asculta. Dar te rog nu-mi spune asta, mi-ar distruge si ultima mea speranta.
Visez la o zi in care o sa pot sa aleg cu adevarat intre trecut si viitor. La o zi in care un vis nu se va transforma in lacrimi reci.
Da, nu mi-am pierdut visele si da, mereu o sa fiu copilul pe care-l tu tinea-i de mana si ii spunea-i:” nu-ti face griji totul e bine”.
google rulz
