Lumea colorata a reaparut. Fericirea e ca un glob de cristal. Acum trebuie doar sa nu-l sparg. Intotdeauna cand sunt foarte fericita ma gandesc ca ar trebui sa mentin aceasta stare cat mai mult. E greu sa faci diferenta intre sentimente. E greu sa diferentiezi dragostea de indragosteala, fericirea de bucurie, visele realizabile de cele irealizabile. Am spus ca imi traiesc miracolul si se pare ca urc usor catre fericire. Cateodata imi pot pierde increderea in mine mai repede decat ma pot astepta, dar totusi sper sa conteze faptul ca am incredere in tine. Craciunul acesta ne-a adus mai mult decat ma asteptam. Poate n-am stiut sa ma bucur in de-ajuns pentru a arata cat de fericita sunt ca am reusit sa primesc o alta sansa.

Imi e dor tare de vata de zahar pe bat, cand ma gandesc la noi imi vine in minte aroma de turta dulce amestecata cu gust de tutun. Imi place sa te simt atat de aproape sper doar sa nu fie o iluzie si sa te scap printre degete asa cum am facut-o de o mie de ori. Sper sa existe cineva acolo sus care sa ma indrume catre drumul bun. Sper doar de data asta sa nu mai fiu copilul ala imatur si sa pot merge pe drumul asta cu tine de mana.

Candva am zis ca o sa rad in toate lacrimile varsate. Sper ca acest lucru sa fie de acum incolo. Nici nu stiu daca merit fericirea ce o am acum in suflet. Dragostea pentru mine nu are definitii, ceea ce simt pentru tine nu pot descrie in cuvinte. De fiecare data cand vreau sa-ti spun ceva, sa-ti explic ceea ce simt, mi se pare ca vorbele nu echivaleaza cu sentimentele pe care le am. De data asta nu mai mi-e frica. De data asta trebuie sa existe increderea. De data asta sunt matura. De data asta vreau sa cred.

Zambesc, visez si ma afund in perne si fredonez: “A fost odata da, ca niciodata”.

Printre nori, printre nori, e iubirea…

Somn usor.

“Die Stille hat mich angerührt
Es war dein Blick
War dein Erscheinen
Und der Himmel hat sich aufgetan
Nur für mich und ganz im Stillen
Hingerissen und stumm bewundert
Von deinem Antlitz angetan
Voller Ehrfurcht dir erlegen
So bin ich willenlos in deiner Hand
Trockne Tränen dir geopfert
Giesse deine Schönheit auf mein Fleisch
Entfalte deiner Flügel Reize
Entführe mich in Zärtlichkeit
Spreize Lust im Tempel brennend
Steigend deine Blösse züngelnd
Im freien Fall mich dir ergeben
Nackt umwunden in dein Reich
Dir verfallen und verloren
Schweigend sterben dich nur träumen
Du im Licht vom Glanz umworben
Ich im Dunkeln unerkannt”

(Lacrimosa - Versiegelt Glanzumströmt)

Mereu cred ca in preajma sarbatorilor se intampla miracole.Eu personal imi traiesc miracolul meu, ceea ce va doresc si voua. Sa va aduca mosul tot ce va doriti si Craciunul vostru sa miroasa a cozonac si a bunatati. Va iubesc pe fiecare in parte si daca inca nu ati gasit miracolul vostru, cautati-l. Sarbatori fericite si un an nou plin de realizari.

Fata cu Buburuze

....iubim Ploiestiul?

pentru asta:

Gandurile mele cu tine miros a violete si a ghiocei pentru ca intotdeauna acest miros imi aduce aminte de inceput. Cand ai aparut in gandurile mele erai marunt, aproape inexistent si aproape ca nu aveam timp pentru tine, dar totusi ai ajuns in ele si nu pot sa te scot de acolo. Nu-mi plac aceste chinuri la care ma supui. Nu-mi plac aceste jocuri copilaresti pe care le faci. Nu-mi place faptul ca nu intelegi ca eu nu sunt in stare sa mai iubesc, sau poate nu mai stiu acum cum sa nu iubesc ca sa incep sa iubesc din nou. Nu mai stiu cum era atunci, la inceput, cand nu iubeam. Poate e mai buna indiferenta. Poate sunt mai bune jocurile. Poate e mai buna atitudinea de “nu-mi pasa”, dar inca mai sper la o iubire alba, fara de sfarsit. Ai avut dreptate, ador sa-mi dai atentie, doar ca aseara nu mi-am dorit atentie, vroiam decat sa-nteleg ce inseamna toate astea pentru tine. Vroiam sa-ti explic ca mi-e frica de tot necunoscutul ce te-nconjoara si de imaturitatea mea, nu a ta. Pentru mine aseara conta foarte mult sa intelegi fara sa judeci. Contau gandurile tale si raspunsurile la intrebarile mele. Acum vorbele dispar in necunoscut si zidul reapare.

Am promis ca nu o sa mai ma-ntorc la gandurile astea nesigure.

Pe Seu: E ultima data cand stau ca proasta si astept sa intelegi.

    Cand mergi in drum spre Brasov ajungi pe o portiune de drum cu serpentine. Daca esti un sofer bun, stii sa le depasesti fara dificultati. Daca esti incepator, s-ar putea sa ti se para cele mai grele miscari pe care le faci vreodata cu masina. Mai exista un drum care-mi da aceleasi sentimente de frica: drumul spre Targu-Jiu. Atunci cand treci Dealul Negru ai acelasi sentiment de neputinta in fata drumului dar totusi continui sa mergi. Asa e si in viata. In acest moment circul pe serpentinele vietii. Habar n-am incotro ma duc si ce semn urmeaza. Stiu doar ca am ca ajutoare frana de mana si vitezele. Sper ca la capatul drumului sa fie autostrada fara restrictii, fara gropi, fara aglomeratie, doar eu si drumul si pe dreapta sa se vada marea, oricarea ar fi ea, sa fie drumul care duce catre tine. E greu sa fii sofer pe drumul vietii. E greu sa ai rabdare la fiecare semafor si la fiecare “cedeaza trecerea”. E dificil sa schimbi vitezele si sa gresesti drumul. Tot ce-mi doresc e sa fii tu busola mea si drumul asta sa nu mai fie gresit si sa nu mai fie cu hopuri si sa fie spre fericire. Cateodata te afli in varful rampei si habar n-ai ce sa faci, sa dai inapoi sau sa iti continui drumul. Sunt confuza si imi pierd increderea in tot ce ar putea insemna vise. Nu mai stiu pentru ce lupt pentru ca mi se pare ca e deja pierdut acest razboi. Cea mai sigura metoda ca sa nu-ti pierzi mintile este sa-ti amintesti lucrurile care te aduceau odata pe linia de plutire. Nu stiu mai exact la ce sa renunt si ce sa iau cu mine in acest drum pe care am pornit. Mi-am dorit candva un semn, l-am avut dar acum mi se pare inexistent. Regretele te fac melancolic, pentru ca in regret, constientizez ca trecutul este ireparabil, iar viitorul fiind oarecum la baza alegerilor tale viitoare.

Ma atrage luminita de la capatul tunelului, dar totusi nu stiu daca vreau sa ajung la ea. Am un gol ce se ridica din stomac pana la creier. E ca o senzatie de lipsa unui lucru. Nu stiu daca este nostalgia sau melancolia sau tristetea sau dorinta dar totusi incerc sa-mi aliniez stelele ce ma conduc. Sper sa nu fiu inghitita de propriul meu vid si sa nu simt cum ma prabusesc in neantul meu propriu pentru ca exista posibilitatea de a cadea in prapastie fara a-ti mai gasi poteca de intoarcere. Ma arde un foc interior care ma face cateodata sa explodez si cateodata ingheata pur si simplu in mine. Nici eu nu mai stiu cum sunt. Nimic din ce ma inconjoara nu-si mai gaseste linia de plutire. Daca exista fericire ar trebui sa fie aratata tuturor ca sa intelegem si noi ce este cu adevarat. Este trist ca uitam momentele de fericire si de bucurie si ne aducem aminte de cele care au fost pline de rautate. Oare exista cu adevarat fericirea sau e doar o iluzie?

Totul este posibil si nimic nu e posibil, totul este permis si nimic nu este permis. Totul este in acelasi timp real si ireal, absurd si firesc, fantastic si plat. 

azi s-a pierdut o prietenie de foarte mult timp si foarte multe minute pierdute, pacat ca nu putem schimba nimic in sufletul meu.

azi Necenzurel a scris un post frumos care m-a facut sa-mi aduc aminte de mine care scriam def din dex.

oricum….

succes Alex maine, si curaj o sa fie bine.

Paradis in… constructie.

Uneori, ai vrea sa ajungi acolo,  sa te bucuri de ceea ce ai pierdut din cand in cand. Materialismul e ceva mereu la moda,  e frumos sa ai tot ce visezi si tot ce se poate cumpara cu bani. Ei bine, eu sunt materialista… iubesc un om bogat…. in valori simple.

Ce iti place tie cititorule mai mult? Sa ninga sau sa fie soare?

In viata mea a fost soare… este soare..  sunt fericita, au fost niste zile frumoase, aproape perfecte… nu m-am indragostit dar iubesc, de foarte mult timp. Sunt fericita si racita dar fericita… imi era dor de momente perfecte si de saruturi perfecte… mmm poate de tot perfect pana si tigari perfecte. Imi era dor.

Am lamurit multe ganduri rele si mi-am dat seama de multe chestii pe care nu le stiam. Am plans de fericire pentru o bratara cu multe amintiri, pentru niste vorbe perfecte si pentru un telefon absolut genial.

Eu sunt bine ceea ce va urez si voua!

Sper curand sa pot sa intru pe net mai des de o data pe saptamana si sa-mi pot scrie gandurile care imi invadeaza sufletul.

Chiar daca e frig si ninge pentru mine e primavara in suflet… devin un copil cu suflet mai matur.

Iar pe tine… pe tine te iubesc si iubesc si o alta tara si o alta mentalitate si alte zambete cu toate ca Romania este tara in care m-am nascut si am invatat tot ce stiu mai iubesc si o alta tara…. oare chiar ai dreptate? oare chiar atunci cand o sa stau acolo nu o sa mai am acelasi vise? oare trebuie sa imi fie frica?

Acum dupa extrem de mult timp am incredere… in mine… in tine… in noi… in altceva… ador sentimentele astea si tot ce simt acum.

Cam atat…

Azi este ziua unui om foarte important in viata mea si anume Alex  si ar fi prea mult de scris si prea putin de inteles asa ca tot ce spun ca atunci cand o sa fim batarni fiecare o sa pescuiasca amintiri in Dunarea de la Mahmudia. La multi ani dragul meu si orice ar fi in viata asta eu voi fi pentru tine aici.

Atat pot scrie insa nu uita…

I’m your truth, telling lies
I’m your reasoned alibis
I’m inside open your eyes
I’m you

Sad but true
 

Am zis ca nu o sa mai scriu curand, dar am reusit sa ajung langa un calculator ca sa pot sa va spun ca sunt fericita. Stand in pat imi trec prin minte 1000 de ganduri. Se duc peste mari si tari. In mintea mea am scris sau am rescris povestea noastra de iubire sau povestile lor: iubiri inventate sau traite, ganduri si sentimente pe care as fi vrut sa le citeasca cineva care intelege, ganduri care nu se indreptau catre cineva anume, triste sau fericite. Acum vreau sa va spun despre micul meu moment de fericire. Astazi m-am trezit fericita pentru ca am realizat ca ratacind printre oameni si printre povesti, printre lacrimi si printre zambete sunt libera: sunt libera sa iubesc, sa sarut, sa ma indragostesc, sa caut senzatii noi, sa fug, sa desenez, sa te ating, sa te citesc si sa ma las vrajita de tine.

In noapte asta o sa vina Mos Nicolae si nu-mi doresc decat sa iti aduc un gram de fericire in ghetutele tale, sper ca le-ai lustruit bine.

Imi doresc sa savurezi viata fumand o tigara buna si band cel mai bun vin. Sper sa gasiti si voi putina fericire in persoanele de langa voi. Fericirea e usor de atins. Mai greu e sa o pastrezi. Atunci cand gasesti fericirea, te rog nu-i da cu piciorul.

Sa va gasiti ghetutele pline de fericire si cadouri.

Nu uitati sa zambiti.

a voastra,

Fata cu Buburuze

Vreau sa va spun ca o perioada n-o sa pot sa mai scriu din cauza unor probleme tehnice. Ne citim in curand.

P.S.: Sper sa folosesc cu drag biletul spre fericire.